8 martie... la multi ani doamnelor..
va sarut pe toate..
...
De multe ori am inceput sa scriu despre asta si m-am oprit. Nu am cum sa fac armata. Poate ca asta e unul dintre motive. Acolo, la recrutare, mi-au spus ca-s inapt de armata, ca-s labil psihic. De parca eu nu stiam asta. Ciudat dar se pare ca eram un mic emo p'atunci. Eram in stare sa mor pentru orice. De cand sunt inconjurat de moarte si inmormantari parca nu mai vreau atat de tare sa mor. Parca vreau din ce in ce mai mult sa traiesc. E aiurea pentru ca eu, fara sa stie lumea, eram un Tiby. Poate ca din acest punct de vedere am fost singurul care l-a inteles. Niciodata nu l-am condamnat pentru alegerea lui. Totusi, din acea seara in care stiam ca moare si l-am lasat, ca un cretin care crede ca-l intelege, din acea seara ceva s-a schimbat in mine. De cand am vazut cat de usor este sa mori, sa nu te mai bucuri de lucrurile de dupa: durere, betie, suparare, sau doar licenta. Cand am realizat cat de mic sunt si cat de usor este sa fii uitat. sa nu iti simta nimeni lipsa... toti sa-si
Comentarii