norii

sunt mai incet de felul meu. nu sunt un tip foarte inteligent si nici fata nu ma ajuta. de aceea poate nu mi0a starnit imediat interesul piesa sta sa ploua de lia bugnar-feminista extremista. astazi, cand ma uitam pe cer simteam ca ma apropii de 2 replici din piesa. pe cer erau niste nori cum nu am mai vazut de mult. tuna si fulgera si nu ploua. statea sa ploua. la un moment dat a aparut si curcubeul desi nu plouase. erasenin si soarele lumina cu putere blocul din fata geamului, bloc ce contrasta puternic cu norii negri de ploaie din spatele lor. asa ma simt eu acum. simt niste nori odiosi si de un negru de fum infiorator si tuna si fulgere si apar razlet curcubee de muzica si apoi din nou nori si nu ploua. si nu e senin si nici nu ploua. sta sa ploua. dar nu ploua. nu, nimic. doar sta. exact ca in piesa. asa e si la mine. de unde aceasta intelegere, de unde aceatsa compasiune a norilor? de unde stiu ei cum ma simt eu? de unde sa stie ei? sunt cretin:)

Comentarii

the friend a spus…
Iar in Piata Unirii vantul batea ingrozitor de tare, imprastiind oamenii pe sub ziduri, unde-i biciuia mai in voie cu milioane de fire de praf...

Norii aia ma cunosteau si pe mine, doar ca la mine a fost si furtuna...
Coiotu a spus…
esti indragostit Stefan, stim asta ! :))
SteFUN a spus…
din pacate nu sunt... vreau si nu gasesc... mi-e dor sa-mi fie dor.. ca sa fiu patetic de poetic

Postări populare de pe acest blog

Apel către noile lichele

...

SA MANANCA SI GURA MEA...