ai dreptate pretene, jur ca ai... dar asa ma paste o lene so dorm toata ziua ... ceva de nedescris.. de asta nici nu scriu p blog/// am intrat in zona crepusculara a buhusi-ului.. adica am ajuns aci unde nu mai exista speranta si viata:d
prea tare:)) fa-ti o casa, apuca-te de gradinarit, pune copaci si flori, creste animale de companie. eu asa ma gandesc sa fac in viitoru' apropiat, ma retrag pe langa Falticeni (la fel oras fara speranta, viitor, prezent si nimic, insa cu viata..) si pun pret pe aspectele astea de suflet, as vrea sa-mi fac o gradina cu flori imensa si diversa.. poate totusi pana la Revelion ma vad in video, deschid sampania si vad video care m-a condamnat pe viata:))
De multe ori am inceput sa scriu despre asta si m-am oprit. Nu am cum sa fac armata. Poate ca asta e unul dintre motive. Acolo, la recrutare, mi-au spus ca-s inapt de armata, ca-s labil psihic. De parca eu nu stiam asta. Ciudat dar se pare ca eram un mic emo p'atunci. Eram in stare sa mor pentru orice. De cand sunt inconjurat de moarte si inmormantari parca nu mai vreau atat de tare sa mor. Parca vreau din ce in ce mai mult sa traiesc. E aiurea pentru ca eu, fara sa stie lumea, eram un Tiby. Poate ca din acest punct de vedere am fost singurul care l-a inteles. Niciodata nu l-am condamnat pentru alegerea lui. Totusi, din acea seara in care stiam ca moare si l-am lasat, ca un cretin care crede ca-l intelege, din acea seara ceva s-a schimbat in mine. De cand am vazut cat de usor este sa mori, sa nu te mai bucuri de lucrurile de dupa: durere, betie, suparare, sau doar licenta. Cand am realizat cat de mic sunt si cat de usor este sa fii uitat. sa nu iti simta nimeni lipsa... toti sa-si
In clasa a 4.a aveam o singura pasiune: Georgiana Rosu. Inalta, slabuta, par lung negru si cret. Zambet larg si dinti albi perfecti. Era febletea mea. Mi-am facut curaj si m-am hotarat sa o invit in oras. M-am dusuit. Mi-am pus cele mai frumoase haine si m am dat cu colonia Hatrick a tatalui meu. Aia care puțea a alcool si ma ardea pe fata. Am cautat in cartea de telefon(pe vremea aia cautai in carte, inainte de pagini aurii) si am dat de Rosu Vasile. Am format decla telefonul cu disc rotativ...fara prefix. M-am prezentat si am cerut cu Georgiana. Doamna Rosu mi-o da la telefon. O invit pe iubita mea imaginara la film. Atunci, in loc de asociatia Exista o Sansa exista ceva mult mai interesant: un Cinematograf. Cinema Victoria. Unde intrai fara bilet si faceai pe tine de frig indiferent de anotimp si numarul de gecute de sub palton. Georgiana mă intreaba daca mergem doar noi 2. Am zis ca da. M-a refuzat si a inchis. Dezastru. Ai mei radeau din toata inima. Nu pentru refuz. Ci pt c
Comentarii
daca tot ai mult timp liber faci si tu videou ala? multam!
eu asa ma gandesc sa fac in viitoru' apropiat, ma retrag pe langa Falticeni (la fel oras fara speranta, viitor, prezent si nimic, insa cu viata..) si pun pret pe aspectele astea de suflet, as vrea sa-mi fac o gradina cu flori imensa si diversa..
poate totusi pana la Revelion ma vad in video, deschid sampania si vad video care m-a condamnat pe viata:))