Sorescian acest Lucian
Celebrul Anonim (pe blogul meu) Lucian Sfaca este profesor de Climato la Facultatea de Geografie de la UAIC Iasi. Acum nu multa vreme a inceput sa mai puna idei pe un blog NIFS. Am citit astazi o poezie de inspiratie Soresciana, zic eu. Imi place si deci (fara acordul lui) o public si eu pe blogul meu (in camera miroase a gutui pe care le tin pe masa.. asa .. de iz..).
Diversitate
Cât de uniformi suntem, noi, oamenii din ziua de astăzi...
Ne îmbrăcăm, mănâncăm şi gândim la fel.
În plus, ne şi naştem la fel.
Când le-a venit sorocul mamelor
S-au îndreptat organizat către maternităţi
Ca să ne nască într-un mod industrial.
Altcumva pe vremuri....mai stilat.
Fiecare se năştea la casa lui cu moaşă
Personală.
După un timp, când se făcea copilul mai mare şi
începea să înţeleagă cele lumeşti,
mama îi împărtăşea copilului taina:
,,Uite, aici, lângă sobă,
te-am făcut pe tine."
Copilul rămânea o clipă ca trăsnit
Şi se vedea parcă, acolo,
Crud născut pe pat.
Avea omul nişte certitudini....
Dacă tot nu îi e dat să ştie
unde o să moară,
măcar ştia unde a venit pe lume.
Alţii, mai originali, refuzau cadrul organizat şi
îşi făceau intrarea în efemer într-un mod
discreţionar.
Pe brazdă, în pădure, la adunat fân,
la culesul viei, la târg sau unde mai era plecată
femeia cu treburi...
Munca în gospodărie
nu lăsa loc de prematernal.
Aşa ajungea omul să fie mai legat de pământ
şi se dădea greu plecat din satul lui.
De când ne-am născut prin maternităţi,
am început să fugim toţi de prin sate,
ca orbeţii.
(Gânduri dedicate tatălui meu, născut acum 66 de ani
într-o căruţă plină cu gutui, în drumul spre târg.)
Diversitate
Cât de uniformi suntem, noi, oamenii din ziua de astăzi...
Ne îmbrăcăm, mănâncăm şi gândim la fel.
În plus, ne şi naştem la fel.
Când le-a venit sorocul mamelor
S-au îndreptat organizat către maternităţi
Ca să ne nască într-un mod industrial.
Altcumva pe vremuri....mai stilat.
Fiecare se năştea la casa lui cu moaşă
Personală.
După un timp, când se făcea copilul mai mare şi
începea să înţeleagă cele lumeşti,
mama îi împărtăşea copilului taina:
,,Uite, aici, lângă sobă,
te-am făcut pe tine."
Copilul rămânea o clipă ca trăsnit
Şi se vedea parcă, acolo,
Crud născut pe pat.
Avea omul nişte certitudini....
Dacă tot nu îi e dat să ştie
unde o să moară,
măcar ştia unde a venit pe lume.
Alţii, mai originali, refuzau cadrul organizat şi
îşi făceau intrarea în efemer într-un mod
discreţionar.
Pe brazdă, în pădure, la adunat fân,
la culesul viei, la târg sau unde mai era plecată
femeia cu treburi...
Munca în gospodărie
nu lăsa loc de prematernal.
Aşa ajungea omul să fie mai legat de pământ
şi se dădea greu plecat din satul lui.
De când ne-am născut prin maternităţi,
am început să fugim toţi de prin sate,
ca orbeţii.
(Gânduri dedicate tatălui meu, născut acum 66 de ani
într-o căruţă plină cu gutui, în drumul spre târg.)
Comentarii