ELOGIU LA VERDE....

Inchin cateva cuvinte pentru cea care a fost si va fi prima din viata mea. Cea care mi-a dat directie, sprint, elan in viata... cea care m-a dus si cand eram bolnav si sanatos si trist si bucuros si pe deal si la campie si la mare si la soare si pe zapada si peste tot. Ea este prima...este Dacia 1310 VERDE BC01 VUU.... Este prima mea dragoste pe sosele si acum ... acum a trebuit sa ma despart de ea, a trebuit sa ne vedem de drum. A vazut lumina zilei in anul 1984.. an bun pentru masini si oameni, atunci am vazut si eu maternitatea prima data. Am copilarit cu ea din 1995 cand tata, plecat la nemti sa aduca masina germana s-a intors cu o Dacie... cu Trompetica(asa cum o alintam noi atunci). Si saracutza a rezistat 24 de ani, din care cel mai mult timp la noi.. in familie. Ultimii 3 ani i-a petrecut alaturi de mine. OFFF daca ar putea povesti cate nu ar spune, cate peripetii, cate drumuri, cate ocazii si de cate ori si-a facut treaba si NU m-a lasat NICIODATA la greu. am facut ultimul drum... 1300 de km in 3 zile... si tot mai putea saracutza. Acum.. din pacate isi asteapta sfarsitul cuminte in linie... Am dus-o..cu mainile si picioarele mele..la REMAT.. de acolo de unde se v-a reincarna intr-un BMW seria 7, asa cum merita ea de la inceput. Te astept Trompetico sa revii la mine, IARTA-MA ca te-am dat si vreau sa te reincarnezi, sa te reinfierezi intr-o masina mai buna si sa vii tot la mine. Azi noapte nu am dormit bine si m-am trezit azi la 6 jumate de suparare... Am luat doar semnul de DACIA de pe volan ca amintire si Brigheta de la bord... chiar daca nu a functionat niciodata, a avut-o... Mi-e dor de tine verzuiliooooo ...

Toti cei care au cunosut-o pe VUU, toti cei care stiu ce a insemnat ea pentru Tata (sau Cuti sau Boeru cum era numit pe vremea aia), ce insemna ea pentru familie, pentru dezbaterile din Romania si mai ales ce a insemnat ea pentru mine, toti sa scrie ceva in memoria acestei prime iubiri si poate ultima.. NU TE VOI UITA NICIODATA VERZULICA MEA... IARTA-MA...

Comentarii

Razvan a spus…
De vreo 2 ori am asudat si io prin verzulica ta; dragalasha senzatia cand iti iesheau picioarele prin podea... Oricum, de cele mai multe ori mi-o amintesc din oglinda retrovizoare, dupa ce-o depaseam... si-l salutam pe Boieru cu o "avarie" scurta...
Sa-i fie reciclarea usoara!!!
Anonim a spus…
nu te vom uita niciodata....iron to iron, dust to dust :((((

Postări populare de pe acest blog

GHICITORI NEVINOVATE DIN FOLCLORUL ROMANESC

Apel către noile lichele

...