ninge iar...
Doamne cat de frumos si cald ninge afara. Superb. Ninge de 2 zile ca in copilaria mea. Ninge mult, frumos, des... ninge cum trebuie! Totul este alb, totul este curat, este pur... este alb: pubela este alba, masina este alba, trotuarul este alb si parul meu este mai alb. Ma uit in jur si nu vad oameni sa se bucure cu mine de frumusetea iernii sau de zapada, sau de frig, sau de derdelusul improvizat, sau de viata asta... Vad numai oameni grabiti si nervosi ca nu au cauciucuri de iarna sau ca au zapada in ghete... lucruri de astea penibile... Of, cu cine sa ma bucur eu de frumusetea de afara? Cu cine sa ma plimb de mana in parcul curat si alb? cu cine sa rad de aburii ce-mi ies pe gura sub forma rotocoalelor ca de fan uscat? Cu cine sa ma bucur de ninsoarea care iti ingroapa privirea si nu mai poti vedea luna noaptea, de pe banca din parc? Cu cine sa fac ingerasi de zapada? Cu cine sa ma bat cu zapada? Cu cine sa merg cu saxofonul sa re-colindam printre blocuri? Cu cine sa beau un vin fiert dupa un sanius inventat in parcuri, printre banci si pubele albe? Pe cine sa sarut sa ma incalzesc cand inghet in zapada? Pe cine sa tin brate? ... Pe cine? Cu cine?...
Atunci poate e cazul sa ma gandesc si eu daca am zapada in ghete sau daca am cauciucuri de iarna... trist!
Atunci poate e cazul sa ma gandesc si eu daca am zapada in ghete sau daca am cauciucuri de iarna... trist!
Comentarii