Jurnal de bord – week 1



Cum stateam eu cuminte la Buhusi m-am gandit sa plec peste mari si tari. Ca sa le vad, ca sa cant, ca sa invat ca sa traiesc. Ei bine zis si facut. Prietenul Sorin Oros a dat un e-mail si gata, am facut 1000 de acte si hartogaraie si trebuia sa plec, duminica noaptea spre Gibraltar. Am zis ca nu plec pana nu ma operez la nas dar asta este o alta poveste “amuzanta”.
Asa ca am facut bagajele si mi-am pus ceasul sa sune la ora 4 dimineata. M-am trezit, m-am dus la gara si am batut disperat in geamul casieritei, care dormea, sa imi dea bElet spre Bucuresti. Mi-a spus usor enervate si in pijamaua ei roz cu morcovi ca trenul nu circula duminica. SUPERB!
M-am dus inapoi acasa si vroiam sa-l sun pe Tzintzi si surpriza! Imi da el sms sa ma intebe daca am plecat. La 4 dimineata. L-am rugat si a acceptat sa ma duca la Bacau cu masina mea ca sa o aduca inapoi si  eu sa iau un autocar de acolo. Am plecat la bacau la 7 am condus eu si ma uitam la mana ca incepe sa se umfle ceva.. o mare mare iritatie. Unde am avut branula facusem o iritatie ingrozitoare si ma manca f tare. Am mers la farmacia 1 am luat o chestier care semana si mirosea a var lavabil m-am dat si ma simteam mai bine. Merg la autocarul care facea ruta iasi-bucuresti si plec intr-un final. Ajung la Bucuresti, fac un dus la Nutu si el ma duce la aeroport. Acolo vreau sa fac check in si.. surpriza! Nu am voie pentru ca nu am carnet de marinar pentru ca mergi in Gibraltar si faci escala la Londra! POFTIM? Ce legatura are? Doar sunt cetatean din UE! Domnisoara de la check in imi spune ca nu conteaza asta ca astea sunt “regulile”. Atunci zic “las ca o pacalesc”… si ii spun ok da-mi bilet pana la Londra si acolo rezolv eu cu agentul meu. Pacaleala nu era niciun agent da vroiam macar sa fiu blocat in Londra nu in Bucuresti:P. Asa ca m-am urcat in avion fericit. Surprinzator nu mi-a fost rau, nici frica…. Ma asteptam sa ma cac pe mine de frica dar a fost cool.. pe avion am mancat ceva mancare cu curry si apoi la aterizare.. mare durere de ceafa.. parca tot sangele era in ceafa mea si se urca  in capul meu care exploda.. Frate asa durere!... INCREDIBIL am intepenit am crezut ca mor de durere… asta numai la aterizare, mai exact cand am coborat de la 10 000 la 3000 de metri.
In sfarsit ajung in Londra, imi iau bagajoiul si ma duc sa iau bilet pt Gibraltar si SURPRIZA l-am primit FARA carnet de marinar! Ma duc intr-un rahat de pub din aeroport si ma uit la meci la Italia Anglia si eu tineam cu Italia intr-un pub plin de englezoi nervosa.. m-am bucurat mai.. retinut.. adica deloc.. am tinut pentru mineJ. Apoi m-am dus sa intru pe net si am bata un pound si am stat 10 min pe un net care nu a reusit nici macar sa se conecteze la facebook in 10 minute. Superb!
Atunci am realizat ca legatura dintre avioane era de 14 ore.. trebuia sa astept 14 ore in aeroport! 14.. da.. 14
Asa ca m-am uitat in jur.. nimeni.. am incercat sa intru pe net.. nimic.. apoi am vazut ca iarasi am iritatia pe mana asa ca m-am dus la baie si m-am dat cu var lavabil.. m-am culcat in sala de la intrare ca un immigrant pachistanez. De fapt chiar la banca de langa mine era un immigrant pachistanez invelit intr-o fata de masa cu macrameu’. Cand am atipit a venit un englezoi sa ma trezeasca! Ca cica trebuie sa schimbe un bec fix deasupra mea… baga-mi-as in Londra voastra de cacat!.. ma mut cu banca mai incolo ca un pachistanez cu corto sic and atipesc incepe ala sad ea gauri ca sa schimbe nimic… Adorm dup ace pleaca si ma trezeste sforaitul unui animal de roscat care dormea cu burta in sus de placer…
OK! Ma trezesc, merg la  check in primul si apoi beau un ceai, mananc sandvici de la mama de acas si o branzoaica din pachet si ma duc sa iau vederi. Le trimit si merg sa ma imbarc la poarta 26. Acolo imi zice un nene libidinous ca NU MA POT IMBARAC! De ce? Pai pentru ca avionul nu aterizeaza la Gibraltar! Da unde chizdoiu ma-tii de englezoi idiot cu mecla Sparta? Pai la Malaga ca e ceata!. Oook. Ma intalnesc cu alti 2 romani in aceeasi situatie. Avionul sta sa plece si noi ii explicam boului ca suntem europeni si ca e normal sa mergem oriunde in europa. La mine nu aveam DIN NOU pasaport de marinar, doar scrisori de calatorie, tipa care era cu mine nu avea scrisoarea avea doar carnetul de marinar si al treilea nu avea de niciunele.. Intr-un final ne lasa sa ne imbarcam si ajungem ultimii in avion. Decolam si aterizam fara durerea aceea de (dupa) cap a mea. La bord am mancat cel mai de rahat mic dejun din viata mea.. nici numerita sa povestesc. Apoi am coborat la Malaga unde aeroportu arata ca o gara din Buzau sau cam asa ceva.. noi ne grabeam ca trebuia sa prindem vaporul care NU ne astepta pt ca NU asteapta pe nimeni si in aeroport la Malaga NIMENI.. pustiu.. aia nu prea cu munca se pare… erau asa relax.. Lua bagajele si mergem la un autocar care trebuia sa duca toti pasagerii in aroportul din Gibraltar. Mergem cu autotcarul care, pe la jumatatea drumul si-a amintit ca si el e in Spania chiar daca e nemtesc si.. s-a oprit. Pur si simplu nu mai vroia sa mai porneasca autocarul. A venit alt autocar cae arata ca ala care duce oameni de la Slanic Moldova la Tg Ocna. Ajungem in Gibraltar cu20 de minute inainte de plecare. Doar ca un vapor, daca trebuie sa plece la 4, toti pasagerii sunt on board la 3 jumate si echipajul la 3. Asta e politica. Pentru ca dureaza o jumatate de ora sa plece deci usa si scarile se ridica cu juma de ora inainte de plecare. Deci noi déjà eram in afara acelei zone dar vaporul cica ne astepta… acu noi il vedeam doar ca asteptam sa intram in Gibraltar. Ceea ce nu e usor. Stiti de ce? Pentru ca Gibraltarul e o strada lunga. Pe la mijlocul ei este o alta strada . Arata ca o Cruce mare. Pe strada principal trec masinile. Strada cealalta este PISTA DE AEROPORT! Poftim? DA! Se pune o bariera si lumea sta la bariera, trece avionul, se ridica bariera.. Avioanele sunt ca trenul personal de la Bacau la Piatra cand trece pe la Racova si se pune bariera. Noi stateam la bariera ca sa decoleze 4 avioane militare ce faceau exercitii (se pare ca de asta nu puteau ateriza la Gibraltar.. dupa unii asta ar fi “ceata”). Le-am urat avioanelor prabusire placut si am trecut de bariea si am intrat in aeroport. Acolo ne astepta un agent care abia atunci a chemat un taxi. Taximetristul era ca un taximetrist de Bucuresti doar ca lucre in Gibraltar care e cat Baicoi. Ne asigura ca in 4 min suntem pe vapor. Ne bucuram nespus ca il vedem ca trece pe rosu si incalca reguli ca sa ajungem acolo la timp doar ca SURPRIZA! Se pune iarasi bariera! CECACAT DE TARA BANANIERA! Stateam la Bariera sa aterizeze cacaturile alea de avioanele curului caca-m-as pe bujiile lor si strica-li-s-ar relantu!!! Se ridica bariera si mergem intr-un final la vapor… capitanul era nervos sus pe deck 8… urcam si vaporul pleaca instant! Incredibil dar am ajuns. Primul meu coleg de camera este un Indian. Nush cum e cu el ca inca sunt in refacerea nasului si nu simt niciun miros inca. Deci e de bine, nu sim nimic cu nicio nara. Ma spal din reflex ca nu ma simt cand putJ)))).
Acum ca am stabilit ca am un coleg de camera Indian va rog sa imi spuneti cum credeti ca se numeste el? Ce nume de Indian are?... Raj? Samir? Ishmatti? Anit Pattel?... NUUU! Are cel mai comun nume Indian! NOT! Se numeste Antonio .. un Indian Antonio da?... Si mai cum? Antonio Rodriguez! Superb sau ce? Acum o sa ma mute intr-o camera cu un roman care lucreaza la duty free unde preturile sunt.. free.. Lasa ca o sa mai scriu despre cum am primit alt repertoriu, cum am inceput sa cant in ruseste si cum mancarea are un gust specific sau cum e cand marea isi face de cap…
Va pup!
Stefan,
langa Liverpool, 1 iulie 2012.

Comentarii

Aventura ti-ai dorit, aventura te-a gasit! Ea pe tine,sa ne fie clar. Trebuia sa iei cu tine si "Alchimistul" lui Coehllo ca sa fie aventura mai trendy, mai parfumata.
Astept episodul 2. Aia cu repertoriul schimbat e pedeapsa in viata pentru nu ai citit "Procesul" lui Kafka. N-ai vrut virtual, primesti alive:))
matusa-ta

P.S. Bunica zice sa invatam ruseste ca sa pricepem ce-o sa ne canti.
Lucian2050 a spus…
Super fain!
Asa da aventuri.

Postări populare de pe acest blog

GHICITORI NEVINOVATE DIN FOLCLORUL ROMANESC

...

Apel către noile lichele